Ce este promisiunea devenirii și de la cine vine?

Din păcate majoritatea oamenilor încă mai confundă trezirea cu trecea dintr-o imagine în alta și ajung să se mulțumească cu rătăcitul prin imagini mai colorate, mai atrăgătoare decât cele ale căror prizonieri erau înainte.

Trezirea este doar una și anume uniunea cu realitatea.

Drumul trezirii este plin de amăgiri la tot pasul, amăgiri care vin atât de la sinele iluzoriu care se încearcă a fi transcens, cât și de la inconștiența colectivă.

Dar ce este de fapt această inconștiență colectivă? Este suma tuturor oamenilor inconștienți, de fapt mai bine zis ignoranți, oameni care își ignoră ființa comună, oameni care ignoră adevărata esență a realității.

Această este adevărata ignoranță. O viață trăită fără a cunoaște natura realității.

Fiecărui om i se oferă oportunitatea de a deveni una cu realitatea, dar omul laș și măcinat de dorințe preferă să dea la schimb această oportunitate pe o devenire care-l va ține în continuare în separare.

Își vinde oportunitatea de a se trezi cu adevărat pe deveniri. Se vinde pe promisiunea unei tinereți veșnice, pe promisiunea abundenței, pe promisiunea vindecării, pe promisiunea faimei, pe promisiunea statutului de zeu și tot așa.

Toate acestea sunt bineînțeles doar imagini într-o minte chinuită care nu își oferă șansa să guste din substanța care o alcătuiește, substanță care îi este mamă și tată.

Doar când mintea va gusta din adevărata realitate își va înțelege rolul. Doar atunci se poate elibera din lanțurile tuturor imaginilor care adaugă straturi colorate peste ființa pură si gârbovesc omul.

Și atunci când omul trece dintr-o imagine care nu îi convenea într-una mai plăcută este ca și când ar schimba celulele închisorii. Este ca și cum s-ar muta din 2 metri pătrați în 10 metri pătrați, dar tot în închisoare ar fi.

Asta este de fapt promisiunea devenirii și impresia trezirii.

O viață lipsită în continuare de adevărata libertate de fi una cu ceea ce alcătuiește de fapt toate imaginile posibile. O viață trăită în bulele unor imagini, fără a înțelege din ce sunt făcute de fapt acele bule.

Și omul prins în deveniri va încerca mereu să te tragă după el, va încerca mereu să îți facă aceleași promisiuni a căror victima a fost el însuși. Și va face asta doar pentru că o viață lipsită de cunoașterea adevăratei realități este doar deșertăciune. O viață trăită în imagini și lipsită de esența realității este goală, fără sens, iar atragerea altor oameni în acele imagini ar da un sens temporar acelei vieți.